Ce categorii de cladiri sunt vulnerabile?

Cauzele seismelor. Zone seismice in Romania • Avarii si pierderi produse de cutremure • Ce inseamna reducerea riscului seismic al constructiilor? • Ce categorii de cladiri sunt vulnerabile? • Legislatie privind reducerea riscului seismic • Ce este o expertiza tehnica a cladirii ? • Facilitati acordate pentru reducerea riscului seismic • Recomandari privind protectia si comportarea in caz de cutremur • Ce trebuie sa stiti despre pregatirea antiseismica • Ce trebuie sa faceti in caz de cutremur • Ce trebuie sa faceti dupa cutremur • Experienta cutremurelor si protectia antiseismica

Ce categorii de cladiri sunt vulnerabile ? Unde sunt localizate ?

De ce este considerat expus atat de mult la risc seismic Bucurestiul ?

Cum este mai bine sa fie o cladire : rigida sau flexibila ?

Cum este mai bine sa fie o cladire : monolita sau prefabricata ? Ce incredere putem avea in cladirile din panouri mari prefabricate ?

Întrebare: Ce categorii de cladiri sunt vulnerabile ? Unde sunt localizate ?

Raspuns: Sunt vulnerabile cladirile realizate fara masuri de protectie antiseismica, in special cele inalte, din zonele cu seismicitate puternica.

În privinta localitatilor si constructiilor de locuinte se constata urmatoarele:

in zonele cu seismicitate ridicata (peste VII MSK) sunt amplasate cca. 40 orase dens populate ;

cca. 35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea in localitatile urbane din zona de actiune a cestei surse, aproximativ 71 % din populatia Romaniei este expusa si la diferitele potentiale de dezastre naturale si tehnologice ;

structurile din beton armat inalte, predomina in mediul urban in timp ce cladirile din zidarie, piatra, lemn si pamant predomina in mediul rural. Constructiile din mediul rural realizate din materiale locale, desi se pot avaria la intensitati ridicate nu pun in pericol viata locatarilor si nu produc dezastre, datorita efectului conformarii intuitive antiseismice bazat pe locuirea de mii de ani in conditii seismice;

categoria de cladiri cea mai expusa riscului este reprezentata de cladirile inalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite inainte de 1940 fara protectie antiseismica. Cele mai multe blocuri de acest tip exista in Bucuresti si constituie o prioritate absoluta la interventie;

exista si o serie de constructii executate intre 1950 si 1976 conform normativelor de proiectare in vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forte seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfacator in 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii, suprapuse ulterior cu cele din 1986 si 1990;

exista un numar mare de cladiri joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional inainte de 1949, fara control tehnic specializat;

cladirile realizate cu asistenta inginereasca dupa 1977 includ peste 1,5 milioane apartamente, corespunzand mult mai mult cerintelor normativelor in vigoare.

Întrebare: De ce este considerat expus atat de mult la risc seismic Bucurestiul ?

Raspuns: Municipiul Bucuresti reprezinta un exemplu cunoscut de concentrare de cladiri inalte, vulnerabile, deoarece arhitectura acelor epoci si modul de utilizare al betonului armat a introdus caracteristici de vulnerabilitate si risc.

Ca urmare a dezvoltarii sale urbane deosebite in perioada 1920-1940, actiunile urbanistice coerente (Planul Director de Sistematizare al Municipiului Bucuresti, 1935), care au statuat trecerea la cladiri inalte in zona centrala, desi au creat in Bucuresti un avans urbanistic in epoca, poate de doua decenii, fata de alte orase europene, au condus si la vulnerabilitati structurale specifice cladirilor de beton armat din epoca.

Dezvoltarea urbana a centrului Capitalei de pana in 1940, noile rezolvari de plan si volum, cu structuri zvelte, au implicat si dezavantaje. Calculul se facea pe atunci numai la forte gravitationale iar o relativa aliniere la principii arhitecturale comune (de ex. retragerile in trepte de la frontul stradal, cu excentricitati in sistemul de transmitere a fortelor), a condus la o tipologie similara a blocurilor din centrul orasului si o vulnerabilitate seismica deosebita.

Colapsul Blocului Carlton si concentrarea in zona centrala a avarierilor la cladiri inalte in 1940, insuficient analizate la vremea respectiva si un timp dupa aceea, avarii neglijate care au constituit cauzele prabusirilor multor cladiri din aceeasi generatie la cutremurul din 4 martie 1977 a reprezentat tributul istoric platit pentru aceasta situatie. Lipsa unor preocupari de masa privind protectia antiseismica, a fost remarcata tragic de abia dupa 1940 si inteleasa mai bine de abia dupa ce s-a obtinut prima inregistrare accelerografica de mare utilitate inginereasca de la INCERC din 1977.

Deoarece in tara noastra de abia dupa 1940 s-a trecut la proiectarea antiseismica a cladirilor, la inceput dupa unele norme provizorii, iar oficial odata cu adoptarea in 1963 a Normativului P-13/1963 de proiectare antiseismica, multe cladiri inalte realizate in acele perioade s-au dovedit vulnerabile la cutremurele din 1940 si 1977, nu corespund normelor actuale si prezinta pericol grav de avariere si prabusire la miscari seismice puternice.

Tipurile de structuri dintre 1946-1950 si 1977 se incadreaza in grupe tipologice cu anumite vulnerabilitati, in functie de nivelul de protectie conferit de normativele din epocile respective, care trebuie analizate cu atentie, cum ar fi, structurile cu parter flexibil, peretii structurali slab armati, sectiunile OD si alte tipuri structurale de masa.

Astfel, exista inca sute de cladiri vulnerabile, ramase din generatia pre-1940, dintre care cele mai inalte, constituie categoria prioritara a programului de interventie actual, initiat de MTCT. Diferitele dotari industriale si retele de infrastructuri prezinta de asemenea vulnerabilitati specifice.

Întrebare : Cum este mai bine sa fie o cladire : rigida sau flexibila ?

Raspuns : Rezistenta antiseismica depinde de caracteristicile conferite prin aplicarea unor metode de constructie traditionale sau ingineresti, care s-au perfectionat in timp.

Experienta cutremurelor din 1940 si mai ales din 1977 a aratat ca structurile inalte si flexibile, asa cum erau realizate in epoca, cladirile cu parter si /sau etaj cu rigiditate redusa (parter flexibil), s-au comportat defavorabil la miscarile seismice de Vrancea, din cauza unui fenomen de rezonanta dat de conditiile locale de teren (de adancime) din sud-estul tarii.

Întrebare : Cum este mai bine sa fie o cladire : monolita sau prefabricata ? Ce incredere putem avea in cladirile din panouri mari prefabricate ?

Raspuns : Ceea ce conteaza este conceptia si conformarea structurala, respectarea normativelor actuale, calitatea executiei. Blocurile de locuinte din panouri mari, structuri in general rigide, au fost concepute si calculate la IPCT, cu mare atentie, supuse testarilor de imbinari si ansamblu la INCERC, astfel incat la cutremurul din 1977 s-au comportat foarte bine.

Este adevarat ca inainte de cutremurul din 1977, multi locatari credeau ca blocurile din panouri mari prefabricate nu rezista la seisme, fiind o inventie buna numai pentru a crea « cutii de chibrituri » in timp ce blocurile monolite sunt cele mai bune, fiind laudate de arhitecti. Dupa seism toti cetatenii s-au convins ca aceste structuri sunt foarte sigure.

	in zonele cu seismicitate ridicata (peste VII MSK) sunt amplasate cca. 40 orase dens populate ;
	cca. 35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea in localitatile urbane din zona de actiune a cestei surse, aproximativ 71 % din populatia Romaniei este expusa si la diferitele potentiale de dezastre naturale si tehnologice ;
	structurile din beton armat inalte, predomina in mediul urban in timp ce cladirile din zidarie, piatra, lemn si pamant predomina in mediul rural. Constructiile din mediul rural realizate din materiale locale, desi se pot avaria la intensitati ridicate nu pun in pericol viata locatarilor si nu produc dezastre, datorita efectului conformarii intuitive antiseismice bazat pe locuirea de mii de ani in conditii seismice;
	categoria de cladiri cea mai expusa riscului este reprezentata de cladirile inalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite inainte de 1940 fara protectie antiseismica. Cele mai multe blocuri de acest tip exista in Bucuresti si constituie o prioritate absoluta la interventie;
	exista si o serie de constructii executate intre 1950 si 1976 conform normativelor de proiectare in vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forte seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfacator in 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii, suprapuse ulterior cu cele din 1986 si 1990;
	exista un numar mare de cladiri joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional inainte de 1949, fara control tehnic specializat;
	cladirile realizate cu asistenta inginereasca dupa 1977 includ peste 1,5 milioane apartamente, corespunzand mult mai mult cerintelor normativelor in vigoare.