Legislatie • Recomandari pentru manageri • Masuri specifice unor tipuri de constructii • Masuri generale de prevenire-protectie • Pregatirea pentru evacuarea cladirii, in caz de necesitate • Cunostinte de psihologia maselor aplicabile la reactia in caz de cutremur • Managementul situatiilor de criza si panica in spatii aglomerate • Experienta comportarii unor cladiri publice la cutremurul din 1977

Spatii publice cu aglomerari mari de persoane

Experienta comportarii unor cladiri publice la cutremurul din 1977

 


Experienta comportarii unor cladiri, dotari si spatii publice cu mari aglomerari de persoane la cutremurele precedente din Romania

 

 

La cutremurul din 10 noiembrie 1940 (M=7,4) s-au inregistrat cca. 500 victime (dupa unii autori 400 pierderi de vieti si 300 raniti) si pagube totale de cca. 10 mil. US$.

La cutremurul din 4 martie 1977 (Raport Banca Mondiala, 1978), (M=7,2) s-au raportat 1570 morti, 11.300 raniti, pierderi de peste 2mld.$  = 5% PIB, peste 50% fiind la locuinte, in Bucuresti fiind 90% din victime si 70% din pierderi (1,4 mld. US$).

Cauza principala a acestei situatii a constituit-o prabusirea a 28 cladiri inalte construite inainte de 1940 fara masuri antiseismice dar si avariile grave produse in unele unitati industriale sau ranirea datorita unor cauze nestructurale in locuinta.

 


Cladiri culturale

Deoarece seismul s-a produs la orele 21:22, multe sali de spectacol erau ocupate. Dintr-o situatie centralizata de CCES in 1977 rezulta ca la multe sali de spectacole s-au produs deteriorari, fara sa se faca insa precizari asupra naturii si gravitatii acestora si efectelor asupra ocupantilor.

Cele mai multe se refera la caminele culturale din localitatile rurale, de obicei amenajate in cladiri vechi, sau in cladiri construite adesea cu mijloace locale, cu materiale de slaba calitate si fara masuri de protectie antiseismica. Asfel, in judetul Prahova au fost distruse 14 camine culturale. De asemenea s-au avariat si o serie de cinematografe functionand in cladiri vechi, in orase mici sau in localitati in curs de urbanizare. Unele din ele au fost demolate sau propuse pentru demolare sau dezafectare (la Zimnicea, la Focsani, cinema Unirea – la Plopeni, la Tulcea cinema "7Noiembrie" etc).

La Campina, unde cutremurul a fost deosebit de puternic, s-a deteriorat si un cinematograf nou, construit in ultimele decenii, inainte de 1977.

În Bucuresti sunt cunoscute efectele asupra unui numar mare de persoane din cateva sali mari de spectacole, astfel:

-la Sala Mare a Palatului, seismul a surprins sala plina in timpul rularii unui film, primele miscari si zgomote fiind confundate cu actiunea filmului. Nu s-a produs panica, unele persoane s-au protejat intre randurile de scaune, cativa ingineri prezenti in sala au atras atentia ca sala este sigura. Desi s-a intrerupt curentul electric, a functionat iluminatul de siguranta; unii spectatori care se aflau pe lateralele salii s-au evacuat in fuga, iar unii s-au ranit cazand pe trepte sau lovindu-se de vitrajele de la iesire.

-la Atheneul Roman se desfasura un concert.

-la Teatrul National spectatorii aflati in pauza au iesit in spatiul liber din zona adiacenta.

-la Opera Romana trupa de interpreti s-a refugiat la subsol.

Pavilionul Expozitiei Nationale EREN a prezentat avarii la stalpii perimetrali.

            Ca urmare a cutremurului de la 4.03.1977, in Bucuresti,  au fost inchise temporar 14 cinematografe, dintre care la unele s-au executat reparatii usoare si au fost redate in exploatare, la altele – mai grav avariate- s-au executat lucrari de consolidare, iar cateva au fost dezafectate.

Avarii de mai mare s-au mai mica importanta s-au produs si la alte cladiri culturale, cum sunt unele case de cultura, cluburi, biblioteci, teatre, muzee, case memoriale etc.

La Iasi, seismul a surprins spectatorii in sala Filarmonicii, ceea ce a condus la o evacuare pripita a orchestrei lsi spectatorilor. Teatrul National s-a comportat relativ bine in 1977 dupa recenta consolidare.

            La Ploiesti s-a avariat grav Palatul Culturii, prabusirea boltilor din holul central punand in evidenta pericolele potentiale in cazul in care ar fi fost prezente aglomerari de persoane.

Cladiri ale Ministerului Justitiei

            Au fost avariate 38 de imobile utilizate pentru tribunale, judecatorii si notariate de stat, dintre care 3 foarte grav avariate si 12 grav avariate, in majoritate constructii foarte vechi.

Restaurante, baruri, cofetarii

            Dintre unitatile de alimentatie publica prabusite sau grav avariate, cu efecte specifice asupra persoanelor aflate in incinta, sunt cunoscute urmatoarele cazuri din Bucuresti:

-          restaurantul Dunarea, pensiunea Bulevard;

-          cofetariile Scala, Casata si Nestor (in curs de renovare la data seismului);

-          barul Continental, cu blocarea in subsol a trei persoane salvate dupa 250 de ore;

În aceste cazuri s-au inregistrat victime dar sunt cunoscute si cazuri de persoane salvate datorita unor circumstante specifice. Astfel, la restaurantul Dunarea prabusirea a afectat doar partial salile restaurantului, in timp ce in subsolul cofetariei Scala o femeie de 35 de ani a supravietuit peste 60 de ore intr-un spatiu sub ruine, fiind protejata de o masa metalica si o cuva de spalatorie.

Acest caz probeaza si justifica eficienta masurilor de protectie individuala recomandate de experienta concreta la seisme.

Magazine

La ora producerii cutremurului cele mai multe unitati de acest tip erau inchise. Magazinele amenajate la parterul cladirilor de locuit au suferit avarii specifice structurilor pe cadre si cu parter elastic, iar magazinele amenajate in cladiri vechi de zidarie, cu regim de inaltime P si P+1, au suferit avarii similare cladirilor de locuit de acest tip.

În localitatile mici puternic afectate de cutremur, Zimnicea, Campina, Mizil, o serie de cladiri din centrele comerciale, cu vechime mai mare au fost puternic degradate.

În ceea ce priveste magazinele mari, de tip universal, poate fi amintit magazinul Victoria din Bucuresti, unde avariile au obligat sa se intrerupa activitatea comerciala in unele zone ale cladirii la etajele superioare unde s-au produs crapaturi de ziduri si fisuri in elementele de beton armat. Precizam ca la cladirea acestui magazin s-au facut nenumarate interventii in decursul timpului, care au avut o influenta negativa asupra capacitatii structurii de a suporta actiunea sarcinilor seismice.

Dintre structurile noi, este cunoscut cazul magazinului universal de la Slatina, dat in functiune in anul 1976, unde s-au produs fisurari la cateva grinzi, explicate de catre IPROCOM printr-o executie mai putin ingrijita in zonele respective. De asemenea, la Zimnicea Cladirea complexului comercial cu structura pe cadre a suferit avarii importante la stalpi si grinzi.

La Ploiesti, la complexul halelor centrale  s-au produs avarii la peretii de zidarie si s-au rupt ambele turnuri, care s-au dislocat prin deplasari laterale sa rotiri.

Cladiri pentru cult - biserici

Desi la 4.03.1977 s-au produs multe avarii grave si deteriorari la biserici si alte lacasuri de cult, la ora seismului acestea nu erau, in general, ocupate cu credinciosi. Dar potentialul de afectare a unor mase mari de persoane exista, astfel incat prezinta interes modul de avariere. Dupa cum se stie, bisericile, prin modul lor de constructie si prin volumul lor specific, cu acoperirea deschiderilor cu arce si bolti care produc impingeri in pereti si cu turnuri inalte care constituie mase importante ce pot intra in vibratie independenta fata de restul constructiei, au constituit intotdeauna o categorie de cladiri care au avut mult de suferit la actiunea cutremurului.

Astfel, la Ploiesti, a cazut una din cele doua turle laterale ale catedralei Sf. Ion, s-a fisurat grav zidaria la biserica Sf. Vineri si la clopotnita acesteia, iar la biserica Sf. Vasile s-a prabusit partial turnul de peste pronaos  cu rol de clopotnita (care ulterior a fost demolat) si s-a avariat puternic zidaria absidelor. La Valenii de Munte s-a prabusit turla uneia dintre biserici.

La Bucuresti, a cazut una din turlele laterale ale bisericii Sf. Spiridon, turla bisericii vechi Sf. Elefterie, iar la biserica noua Sf. Elefterie existau crapaturi la 450 , in peretii absidei de nord. De asemenea s-a deteriorat puternic biserica Sf. Vineri, cu dislocari la zidaria peretilor.

Campanila bisericii italiene a fost forfecata mai sus de jumatatea inaltimii sale, prin crapaturi inclinate in zidarie, avand si o usoara tendinta de rotire a partii superioare fata de cea inferioara.

La Craiova a cazut turla Bisericii Catolice si a celei Luterane, iar Biserica din strada Brestei s-a prabusit.

La Iasi, aproximativ jumatate din cele 50 de biserici au avut de suferit  de pe urma cutremurului. La Catedrala Mitropoliei, s-au forfecat pilastrii la cele doua turle dinspre vest.

La Biserica Sf. Haralambie din cartierul Sararie a cazut o turla, iar la Biserica 40 de Sfinti peretii s-au fisurat puternic pe verticala.

În general s-a observat tedinta de desfacere a celor doi pereti longitudinali, sub actiunea impingerilor exercitate de bolti, in special acolo unde nu existau tiranti transversali la nivelul nasterii arcelor.

La majoritatea turnurilor bisericilor, fisurile si crapaturile pilastrilor s-au produs si datorita efectului de torsiune. Astfel turnul bisericii  Sf. Nicolae Domnesc din piata Palatului Cultural de la Iasi, prezenta o rotire si o translatie in plan orizontal, pilastrii fiind forfecati si deplasati cu circa 1-3 cm din pozitia initiala la 1-1,5 m fata de baza turnului.  Între bisericile cu degradari mari din Iasi mai pot fi enumerate biserica Banu, biserica lipoveneasca, iar dintre cele care nu au avut de suferit sunt bisericile Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetatuia – acestea din urma restaurate si consolidate de curand.

Şi in alte localitati, chiar acolo unde cutremurul s-a resimtit mai putin intens, unele biserici vechi au avut de suferit. Astfel, la Ramnicu Valcea, la biserica Sf. Gheorghe, s-au produs fisuri prin pereti, bolti si cupole, dupa directia E-V, precum si fisuri la cheile de bolta ale arcelor de la ferestre.

Sali de muzee

            În Bucuresti s-au inregistrat fisuri la cladire si distrugeri de obiecte de arta, patrimoniul fiind pus in pericol de spargerea unor tevi de calorifer si inundarea cu apa fierbinte.

La Craiova s-a avariat grav Muzeul de Arta, la Iasi Palatul Culturii a fost avariat iar la Muzeul National de Istorie Naturala a izbucnit un incendiu

Amfiteatre si auditorii

            În Bucuresti s-au avariat, fara a produce victime, nefiind ocupate, cupolele unor amfiteatre de la ASE si cupola Aulei Rectoratului de la Politehnica.