Cauzele seismelor. Zone seismice in Romania • Avarii si pierderi produse de cutremure • Ce inseamna reducerea riscului seismic al constructiilor? • Ce categorii de cladiri sunt vulnerabile? • Legislatie privind reducerea riscului seismic • Ce este o expertiza tehnica a cladirii ? • Facilitati acordate pentru reducerea riscului seismic • Recomandari privind protectia si comportarea in caz de cutremur • Ce trebuie sa stiti despre pregatirea antiseismica • Ce trebuie sa faceti in caz de cutremur • Ce trebuie sa faceti dupa cutremur • Experienta cutremurelor si protectia antiseismica

Avarii si pierderi produse de cutremure

Cat de distrugatoare pot fi efectele cutremurelor ?

Cat de distrugatoare pot fi efectele cutremurelor pentru locuitori ?

Cum se explica diferentele atat de mari intre pierderile seismice la cutremure in diferite tari?

 

Întrebare: Cat de distrugatoare pot fi efectele cutremurelor ?

Raspuns: În principiu, seismele pot actiona asupra mediului inconjurator prin modificarea starii de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:

bullet

rupturi in scoarta insotite de prabusiri sau procese de faliere;

bullet

alunecari de teren cu antrenarea unor versanti;

bullet

tasari si lichefieri de depozite nisipoase saturate.

Cutremurele si alunecarile de teren pot produce asupra constructiilor si ansamblurilor de constructii efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:

bullet

distrugerea (prabusirea) totala sau partiala a unor cladiri vulnerabile;

bullet

distrugerea unor elemente (structurale sau nestructurale) componente ale unor cladiri sau avarierea lor;

bullet

distrugerea/avarierea unor echipamente si instalatii din cladiri a unor retele publice de utilitate vitala (de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, energie termica, transport, comunicatii) si izolarea unor zone;

bullet

incendii si explozii in cladiri sau in cartiere, localitati;

bullet

blocarea unor intersectii de strazi principale, ca urmare a prabusirii unor cladiri si impiedicarea operatiunilor de salvare-ajutorare.

În functie de locul de producere si marimea cutremurului sau a alunecarii de teren, in stransa legatura cu unele conditii specifice locale, miscarile seismice si alunecarile de teren pot conduce la aparitia unor efecte sau dezastre complementare (colaterale sau secundare) cum ar fi:

bullet

inundatii, ca urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrari hidrotehnice, blocarii sau devierii cursurilor unor ape curgatoare;

bullet

contaminarea chimica sau radioactiva ca urmare a unor accidente chimice sau nucleare;

bullet

explozii si incendii ca urmare a unor accidente tehnologice;

bullet

accidente in transportul rutier si pe calea ferata ca urmare directa a miscarii seismice sau prin avarierea ori distrugerea cailor rutiere sau cailor ferate.

 

Întrebare: Cat de distrugatoare pot fi efectele cutremurelor pentru locuitori ? 

Raspuns : Efectele cutremurelor asupra populatiei se pot manifesta prin:

bullet

actiune directa (pierderi de vieti si raniri) ca urmare a avarierii si prabusirii unor constructii sau elemente de constructii, mobilier si obiecte, a incendiilor, exploziilor, alunecarilor de teren si inundatiilor post-seismice;

bullet

actiune indirecta (pierderi de vieti si raniri, afectiuni psihice) ca urmare a unor fenomene secundare produse de seisme si/sau alunecari de teren (incendii in lant, zvonurile, reactiile psihice post-seismice, etc).

La inceputul anilor ’90, din cele peste 1,6 milioane de pierderi de vieti la cutremure din secolul XX, un procent de cca. 80% dintre acestea s-a inregistrat ca urmare a numai 20 de seisme, in 23 de tari; aproape 75% din victime au fost cauzate de prabusirea cladirilor, iar dintre acestea cca. 60% de distrugerea celor din diferite zidarii; dupa 1950 se constata o tendinta de crestere a numarului de victime atribuite structurilor de beton armat.

Trebuie sa retinem ca la cutremurele precedente din teritoriul nostru s-au produs o buna parte din tipurile de efecte mentionate, dar cele mai dureroase sunt cele cauzate de prabusirea cladirilor.

Astfel, la cutremurul din 10 noiembrie 1940 (M=7,4) s-au inregistrat cca. 500 victime (dupa unii autori 400 pierderi de vieti si 300 raniti) si pagube totale de cca. 10 mil. US$.

La cutremurul din 4 martie 1977 (Raport Banca Mondiala, 1978), (M=7,2) s-au raportat 1570 morti, 11.300 raniti, pierderi de peste 2mld.$  = 5% PIB, peste 50% fiind la locuinte, in Bucuresti fiind 90% din victime si 70% din pierderi (1,4 mld. US$).

 

Întrebare: Cum se explica diferentele atat de mari intre pierderile seismice la cutremure in diferite tari?

Raspuns: Amploarea avariilor si efectelor este foarte mult influentata de existenta unei “culturi seismice” in acele tari. Aceasta semnifica atat adoptarea timpurie a metodelor traditionale de constructie pe baza invatarii din greseli, de-a lungul istoriei, cat si aplicarea unor normative si tehnologii moderne de constructie si consolidare a structurilor.

 De exemplu, japonezii sunt educati de la varsta frageda ca tara lor este expusa unei seismicitati deosebite si ca trebuie sa invete totul despre comportarea responsabila la seism, cu accent deosebit pe protectia in familie si stingerea incendiilor. Materialele de informare-educare sunt diverse, la nivel de manual extins (uneori zeci sau sute de pagini) si bogat ilustrate, cu imagini si scheme simplificate, dupa modelul benzilor desenate, foarte populare.

În fiecare an de 1 septembrie (aniversarea marelui cutremur Kanto din 1923) se organizeaza „Ziua prevenirii dezastrelor”. În aceasta zi se organizeaza exercitii la care participa si primul ministru al guvernului Japoniei, numarul cetatenilor prezenti fiind de 8-9 milioane.

În Japonia populatia reprezinta un element important, integrat in sistemul general, condus centralizat dar care lasa loc initiativei locale pana la nivel de cartier sau bloc de locuinte. Fiecare comunitate de cartier, urbana si rurala, are organizatii ale locuitorilor pentru prevenirea dezastrelor (seisme, inundatii, indendii), convingerea privind consolidarile etc.

Japonia are o experienta seculara de locuire si construire in zone seismice, pornind de la cladirile din lemn, continuate de peste un secol cu cladirile din caramida si apoi beton armat, otel, etc. Pentru calculul structurilor se utilizeaza de peste 80 de ani incarcari de calcul relativ  mari, care au sporit treptat corespunzator puternicei seismicitati a teritoriului.

Desi japonezii au pornit in istorie de la pierderi seismice foarte mari, acestea s-au redus treptat prin aplicarea de normative perfectionate. Exista insa un fond construit dupa normativele de pana in 1981 care ramane vulnerabil. Pentru cele mai noi structuri, normele seismice introduse dupa 1981 si 1995 asigura o rezistenta superioara. Tehnicile de constructie speciale se aplica la cladiri deosebite si includ structuri de beton armat cu armatura rigida (profile metalice), izolatia antiseismica a bazei si dispozitive de amortizare a miscarii. Cladirile de locuit obisnuite sunt insa din lemn, beton armat, metal.