Măsuri generale de prevenire-protectie • Măsuri de protecţie antiseismică a instalaţiilor şi echipamentelor • Pregatirea pentru evacuarea cladirii in caz de necesitate • Actiuni de interventie post-seism • Experienta comportarii unitatilor sanitare la cutremurele din Romania

Unitati sanitare

Experienta comportarii unitatilor sanitare la cutremurele din Romania

 


Experienta comportarii cladirilor din sistemul sanitar la cutremurele precedente din Romania

 

Spitalul FloreascaSpitalul ColteaSpitalul Grigore Alexandrescu

Cutremurul din 4.03.1977 a solicitat unitatile sanitare si medicale din zonele puternic afectate ale tarii intr-o dubla ipostaza:

bullet

ca fond construit avand o varsta, rezistenta si vulnerabilitatea diferita avariate in grade diferite;

bullet

ca unitati medicale si sanitare a caror functionalitate a fost dereglata sau impiedicata datorita unor cauze nestructurale (lipsa energiei electrice de la retea, lipsa surselor eficiente de energie electrica de siguranta si a comunicatiilor, lipsa apei de la retea sau de rezerva, distrugerea instrumentarului, echipamentului si a altor dotari).

 

Efecte statistice sintetice privind constructiile - conform datelor furnizate in 1977 de Ministerul Sanatatii
 

            Īn unitatile republicane au suferit stricaciuni un numar de 87 cladiri, din care:

-         cladiri prabusite                   4

-         cladiri foarte grav avariate   18

-         cladiri grav avariate               1

-         cladiri avariate                    30

-         cladiri avariate usor             34
 


           Pe langa pagubele materiale s-au produs efecte negative asupra functionalitatii unitatilor prin scoaterea temporara din functiune a unui numar de paturi pe diferite termene.

            La cutremurul din 4.03.1977 au fost inregistrati 1.570 de morti si 11.300 raniti. Dintre acestia 90% au fost in Bucuresti, producand o reala aglomerare si suprasolicitare a unitatilor de urgenta si ulterior a intregului sistem: dupa seism erau sub ingrijire 7000 de persoane.

            Cauza principala a acestei situatii a constituit-o prabusirea a 28 cladiri inalte construite inainte de 1940 fara masuri antiseismice dar si avariile grave produse in unele unitati industriale sau ranirea datorita unor cauze nestructurale in locuinta.

            Datorita unor factori favorabili, in martie 1977 efectele asupra locuitorilor din zonele seismice cele mai afectate nu s-au amplificat intr-un mod excesiv cum s-a intamplat in alte cazuri cunoscute pe plan mondial. Acesti factori ar putea fi listati sumar dupa cum urmeaza:

bullet

prezenta majoritara a unui fond urban construit dupa norme antiseismice moderne si a unui fond construit rural cu o comportare buna la cutremur;

bullet

lipsa unor posibilitati de incendiu post- seismic, epidemii datorita caracteristicilor urbane si rurale specifice zonelor seismice ale tarii noastre (constructii din caramida si beton, relativ dispersate);

bullet

evitarea epidemiilor datorita interventiei de degajare si salvare promte si climei racoroase din luna martie;

bullet

existenta unui numar mare de unitati medicale nou construite si starea satisfacatoare post-seismica a unui numar mare de dotari medicale sanitare mai vechi, al caror personal s-a adaptat din mers pentru interventia medicala de urgenta in cooperare cu specialistii consacrati, preluand functiunile unitatilor special destinate (Coltea, Spitalul Militar Central, Colentina etc.);

bullet

interventia prompta, de cele mai multe ori fara a se baza pe planuri prestabilite a corpului medical si personal auxiliar care lucreaza in domeniul sanitar-medical.

           

Spitalul de Urgenta din Bucuresti avea 635 de paturi ocupate inainte de cutremur, fiind ulterior internati 600 de pacienti. La etajele 2 si 3 s-a prabusit un perete de zidarie neportant, in cladirea veche prezentau fisuri zidurile, placajele de faianta au cazut, astfel incat dupa seism, la ora 4 dimineata, s-a ordonat evacuarea spitalului, considerand avariile structurale si nestructurale ca fiind periculoase. Evacuarea a durat 3 ore.

            Spitalul Fundeni includea  mai multe cladiri dintre care cea realizata in 1958 a suferit avarii structurale si mai ales nestructurale ca urmare a impactului cu structura de 10 etaje adiacenta, construita in 1974. Aceasta situatie a condus la evacuarea cladirii in noaptea seismului, incluzand evacuarea etajelor 1 si 2 ale cladirii inalte. Fiecare dintre aceste corpuri avea initial 800 de paturi dar dupa seism au putut fi folosite doar 250.

            Spitalul Colentina includea mai multe cladiri din zidarie care au prezentat fisuri in peretii portanti si neportanti. O cladire a fost evacuata partial din cauza cedarii unor stalpi si a crapaturilor de la casa centrala a scarii. Clinica de Ortopedie, amplasata intr-o cladire foarte veche, a suferit avarii care au impus lucrari de durata.

 

Dintre factorii care au condus la disfunctionalitati in bunul mers al interventiei de urgenta post-seismice putem lista urmatoarele:

bullet

lipsa alimentarii cu energie electrica autonoma de urgenta (caz general in Bucuresti, inclusiv la Spitalul de urgenta surprins cu 8 operatii in curs, cu lampi fara petrol, aparatura de alimentare cu oxigen oprita etc.). in mod pozitiv, la Spitalul judetean din Ploiesti s-a putut pune in functiune generatorul autonom in 3 minute in timp ce era in curs de operatie;

bullet

oprirea in consecinta a alimentarii cu apa in lipsa rezervoarelor speciale;

bullet

evacuarea precipitata si nejustificata in noaptea cutremurului a Spitalului de Urgenta din Bucuresti, specializat in interventii caracteristice fazei incidente a unui dezastru seismic, datorita unor avarii structurale si nestructurale insuficient analizate ; in doua ore au fost transportati 800 de bolnavi la spitalele Colentina, CFR-2, Coltea, Spitalul Militar Central etc.

bullet

deranjarea activitatii unor spitale si grupuri operatorii datorita avarierii structurii sau caderii unor placaje de faianta, tencuieli, elemente nestructurale, aparatura, instrumentar, medicamente etc. (Spitalul Caritas -3 sali de interventii chirurgicale pline de moloz, oprirea unitatilor de sterilizare).

bullet

in Bucuresti au fost scoase din functiune 9 unitati spitalicesti, la Zimnicea Spitalul local, fiind nevoie de improvizarea unui spital mobil in corturi, desi nu au fost numeroase cazurile de raniri grave.

bullet

lipsa unui sistem de acumulatoare sau lipsa asigurarii la soc a acumulatoarelor pentru sistemele de comunicatii telefonice sau radio necesare in etapa de urgenta (ca unitati care au suferit din aceste cauze citam in primul rand Spitalul de urgenta si Salvarea Capitalei care au apelat la radio emitatoarele taxiurilor ITB.

bullet

in lipsa unei dispecerizari centralizate a solicitantilor de asistenta medicala de urgenta, adusi cu salvarile sau alte vehicule la Spitalul de urgenta din Bucuresti intersectia rutiera din fata spitalului si salile de primire s-au blocat, fiind nevoie sa se improvizeze un spital de campanie de primire-triere pe terenul Stadionului Dinamo, invecinat si similar un altul pe terenul hipodromului din Calea Plevnei.

bullet

lipsa unei banci de sange dimensionata in mod corespunzator in raport cu nivelul real al solicitarilor in cazul unui dezastru seismic de tipul celui din 4.03.1977.